Raport științific de etapă – 2016

În cadrul acestei etape a proiectului am avut de realizat cinci obiective:

1. Explicarea și redefinirea conceptelor și strategiilor / instrumentelor/ discursurilor istoriei literare;
2. Contextualizarea și resemnificarea operelor scriitorilor români în ordinea valorilor europene;
3. Analizarea unor forme de istorie literară, a demersurilor contemporane prin studii / articole;
4. Clasificarea modurilor de explorare a literaturii române, nu doar din interior, ci comparativ cu valori europene similare;
5. Diseminarea rezultatelor prin articole, sinteze, participări la conferințe, volum conceptual.

Pentru o bună organizare am realizat întâlniri de lucru în echipă și pe subgrupe, de ex. Rodica Ilie și Dan Botezatu au coordonat ceilalți membriiai echipei (Alexandru Agache, Miruna Iacob, Daniel Voicu) și au vizat în cercetările lor în special O1, dar și O2, pe când Ramona Hărșan, Miruna Iacob și Camelia Bunea au vizat pe parcursul stagiilor și al elaborării studiilor pentru volumul dedicat acestei etape O2 și O3. În urma documentării în biblioteci din țară și din străinătate, precum și grație îmbogățirii bazei de date a bibliotecii universitare a Departamenului de Literatură și Studii Culturale din Cadrul Facultății de Litere, Universitatea Transilvania din Brașov, toți membrii echipei au elaborat studii și comentarii (O4) pe care le-au diseminat la conferințe naționale și internaționale, le-au publicat în diferite reviste de profil, după urmează să prezentăm în continuare (O5).

Rezultatele proiectului pentru etapa 2016 constau atât în elaborarea unor interpretări valoroase, utile și originale pentru studierea istoriei literare românești contemporane, cât și în dezvoltatea abilităților de cercetare pentru tinerii cercetători, aceștia având ocazia de a participa la întâlniri, dezbateri, conferințe, stagii de cercetare, școli de vară în tematica proiectului sau în tematici complementare temelor de doctorat ale acestora. Profitul intelectual a constat astfel în contactele semnificative cu idei, studii, cercetări actuale din domeniu. Cel mai important rezultat din această etapă este un volum conceptual pe care l-am elaborate în echipă, dar la care am avut, de asemenea, contribuții valoroase din partea altor doctoranzi sau tineri cercetători ai școlii doctorale brașovene și a unor recunoscuți specialiști din țară.

Volum publicat:

Modele, concepte și contexte ale istoriei literaturii române contemporane, coordonat de Rodica Ilie și Dan Botezatu, apărut la Editura Universității Transilvania din Brașov, 2016, ISBN 978-606-19-0779-3. În cadrul acestei etape a proiectului am  realizat articole teoretice, comentarii contextualizate, studii de caz reunite sub forma unui volum prin care am vizat confruntarea cu metanaraţiunile şi cu metadiscursul istoriei literare, cu esenţialele/ marginalele concepte ale acesteia, cu practicile disciplinei, dorind rediscutarea formelor de istorie a literaturii, care se aseamănă, dar se şi deosebesc în problematică, în intenţie sau în practica hermeneutică. De asemenea ne-am propus și am realizat prin studiile echipei, dar și ale unor colaboratori din alte centre universitare țară, redefinirea conceptelor teoretice ale istoriei literare, pornind de la viziunea istoriei semantice a lui R. Koselleck, operabilă ca ansamblu de concepte dinamice, temporalizate, localizate, amprentate de anumite epifenomene ce reprezintă contextualizări care aduc note particulare în ansamblul instrumentarului disciplinei. Tocmai de aceea, reevaluarea acestor concepte a pornit de la cunoaşterea atentă şi avizată a unor forme de fapte/ istorii literare complementare, alternative, care au adus în peisajul intelectual autohton perspective flexibile, concurente cu cele canonice, academic-formalizante (ex abordările Cameliei Bunea, a Mirunei Iacob, a Ramonei Hărșan, despre perspectiva etică/ morală în cercetarea istoriei literare, a Senidei Poenariu și a Andreei Oprea care au cercetat formele de istorie a grupării optzeciste, din perspectiva culturii alternative, a culturii subversive a modelului beatnic american). Ne-am dorit situarea studiilor noastre în cadrele/ efectele acestui demers de remodelare a viziunii asupra literaturii ca fenomen cultural complex, încercând astfel să abordăm teoretic problematica istoriei literare, dar nu doar din unghiul estetic sau formal, ci din perspectiva opţiunilor diverse, a unui background compozit: filosofic, cultural, sociologic (a se vedea studiile lui Dan Botezatul, Alexandru Agache sau Caius Dobrescu Ingrid Tomonicska ori Alina Felea). 

Un alt unghi de abordare al studiilor noastre din acest volum a constat în resituarea literaturii în centrul câmpului de producţie culturală, mai ales ca formă a unui patrimoniu simbolic ce poate fi studiat, recuperat, dar nu numai cu valoare de tezaurizare, ci mai cu seamă din perspectiva dinamic-interacţională, din perspectiva rescrierii/ a reevaluării valorilor trecutului în calitatea sa de prezent ce ar putea redeschide probleme canonice, repoziţionarea literaturii române în dialogul european. Am avut ca puncte de plecare teoriile mai vechi sau mai noi ale unor teoreticieni precum Pierre Bourdieu, T.S Eliot, Michel Foucault, Paul Cornea, Mircea Martin, Adriana Babeţi, Cornel Ungureanu, s.a, care au discutat modalităţile pertinenţei istoriei de valori, a istoriei transtemporale a literaturii „monumentelor”, incluse în mod explicit sau indirect în istoria macro-culturală, în dinamica schimbului de valori simbolice, mai mult sau mai puţin dominante/ periferice, în comunitatea de memorie a unei literaturi central-europene ( ex. studiile semnate de Iulian Boldea, Adrian Lăcătuș, Adrian Tudurachi).

Printre obiectivele cercetărilor noastre punctuale au fost problematica teoretică a istoriei literare, a istoriei conceptuale, istoria genologică a speciilor (inclusiv a celor marginale), istoria formelor (transgresive), teoria asupra istoriei valorilor, teoria dinamică și istoria semantică a conceptelor culturale.

Prin studiile semnate de Rodica Ilie, Dan Botezatu, Alexandru Agache, Miruna Iacob, Senida Poenariul, Larisa Stâlpeanu, Andreeea Oprea, etc. am vizat relectura, reflectarea şi intelectualizarea critică a conceptelor domeniului, a tipurilor, a criteriilor, a strategiilor de a face istorie literară; explorarea pluralistă şi dinamică, problematizantă şi creatoare privind explicarea sau redefinirea conceptelor, a strategiilor/ instrumentelor discursurilor istoriei literare comparativ la nivel european şi în acelaşi timp (re)inventarea unor structuri de semnificaţie, contextualizrea şi totodată crearea unor sensuri şi semnificaţii specifice aşezării operelor şi autorilor români în ordinea valorilor europene. Dimensiunea comparativă/ complementară/ plurală a perspectivei noastre critico-istorice a fost atinsă de cercetarea Cameliei Bunea, a Ramonei Hărșan, a lui Daniel Voicu, a lui Iulian Boldea, a Senidei Poenariu, a Cristinei Balinte în funcţie de câţiva poli: centru-periferie, canon-marginalitate, insider-outsider, naţional-european, scriitori majori - scriitori minori, autohtoni - deteritorializaţi etc. Metoda adoptată a vizat compensarea unui „deficit empiric printr-un proiect de viitor” (Koselleck), print-un proiect conceptual dinamic şi progresiv, ce presupune privirea nouă, proaspătă, dezvrăjită de preocuparea singulară pentru un inventar făcut doar pe criterii estetice, tipologice sau istorice (prezentă şi, înţelegem bine de ce, derulată pe aceste coordonate de refugiu în perioada regimului totalitar). 

Dimensiunile istoriei literare sau axele fundamentale vizate au fost: istoria literaturii, intricarea acesteia cu istoria ideilor morale; istoria conceptuală, cu precădere conceptele de selecţie, schimbare, moştenire in interiorul sistemelor socio-culturale, dar şi modificările limbajului disciplinei; rediscutarea canonului şi a specificului ethosului literar-artistic naţional din perspective interdisciplinare; determinarea unor stiluri operarea unor tipologii, a unor registre discursive contextualizate istoric, teoretic. 

Metodele folosite pentru elaborarea studiilor au urmărit abordarea comparativ-tipologică a modelelor de istorie a literaturii, interpretarea istoriei literaturii în dialog cu istoria ideilor morale, sociale, politice, culturale, în raport cu ideologiile. Prin interpretare inter/trans-disciplinară ne-am propus depistarea unor sensuri şi semnificaţii specifice aşezării istoriilor autorilor români în contextul european al disciplinei, prin resituare canonică, prin recuperarea unor zone regionale, locale, marginale „secrete” ale literaturii noastre.

De asemenea alte rezultate valoroase ale diseminării cercetărilor echipei au fost produse ca urmare a participării la conferințe, colocvii, simpozioane, dezbateri.

Conferințe de specialitate în domeniul de cercetare al proiectului: 

1. Prof. univ. dr. habil. Rodica Ilie a participat la Colocviul internațional DADA, Reverberatii in secolul XX, 26-27 febr 2016, la  București, organizat de MNLR, cu lucrarea „Les manifestes de l’avant-garde. Stratégies de légitimation de l’art dada”. Cercetarea s-a focalizat pe raporturile național-universal, local-cosmopolit, regional-european, în diseminarea ideilor de reînniore a codurilor artei prin experimentul Dadaist.
2. De asemenea prof. univ. dr. habil Rodica Ilie în perioada 23-27 noiembrie 2016 aparticipat la conferința internațională Emil Cioran – Fernando Pessoa, organizată de MNLR și Biblioteca Academiei române, cu lucrarea „Fernando Pessoa, poetul măștii și al autenticității”, în care va situa figura scriitorului lusitan în cadrele acelorași dihotomii care au reprezentat obiectivele de cercetare ale proiectului, mai exact testarea raporturilor: periferic/ centralitate, regional/ universal, etc în abordarea istoriei literare moderne și contemporane, cu referiri și comparații la cazul scriitorilor români exilați ai sec XX: Tzara, Cioran, Fondane, etc.
3. Rodica Ilie a participat la conferinta Valorile educației-educația valorilor, Iasi, oct, 2016, unde a prezentat studiul „Aspecte didactice ale istoriei literaturii și ale teoriei literaturii”, studiu trimis spre publicare în volumul conferinței.
4. Lect. dr. Ramona Hărșan a participat în această etapă a proiectului la două conferințe internaționale: la Conferința Internațională Globalisation, Intercultural Dialogue and National Identity, Ediția a treia (GIDNI 3), organizată de Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș, Institutul pentru Studii Multiculturale Alpha, Institutul „Gheorghe Șincai” al Academiei Române în perioada 19-20 mai 2016, unde a susținut cu lucrarea intitulată Introducing Moral Identity (in)to Literary Metadiscourse:Some Possible Ground Rules and Basic Protocols, apărută în volumul conferinței, propus spre indexare ISI Thomson Reuters.
5. De asemenea Ramona Hărșan a mai participat și la Conferința Internațională Communication, Context, Interdisciplinarity (CCI4), organizată tot de Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș, Institutul pentru Studii Multiculturale Alpha, Institutul „Gheorghe Șincai” al Academiei Române în perioada 20-21 octombrie 2016, contribuția sa intitulată Literary   Deflection   of   Cultural   Stereotypes   as   Deliberate   Decontextualisation:   a   CaseStudy on Alexandru Mușina’s Uptight Vampire in Dracula’s Nephew este acceptată pentru publicare.
6. Alexandru Agache a participat la Conferinţa Communication, Context, Interdisciplinarity, susţinută la  Târgu Mureş, la Universitatea Petru Maior, între 20 şi 21 Octombrie 2016, cu lucrarea The Feminist Perspective on Incest in the Work of Ian McEwan. Eseul doctorandului Alexandru Agache, cu o predilectă preocupare de sociologie literară, urmăreşte felul în care anumite realităţi şi tensiuni socio-culturale sunt filtrate estetic în opera unuia dintre cei mai importanţi romancieri britanici contemporani. Articolul reprezintă o aplicaţie a teoriilor despre falsele incompatibilităţi dintre critica de judecată estetică şi critica sociologică, punând în lumina beneficiile unei viziuni critice interdisciplinare.
7. Pe parcursul anului 2016 drd. Miruna Iacob a participat la o suită de conferințe internaționale care au prilejuit fructificarea și dezvoltarea cercetărilor sale privitoare la descrierea conceptului de umor și racordarea acestei noțiuni la un cadru istoric-literar. Astfel, în  perioada 18-19 mai 2016 a participat la The International Scientific Conference GLOBALIZATION, INTERCULTURAL DIALOGUE AND NATIONAL IDENTITY organizată de ALPHA Institute for Multicultural Studies, Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş, unde a prezentat partea de început a ceea ce s-a dorit a fi ulterior un istoric al ideii de umor și o analiză a modalității de receptare cu accent  pe studiile lui Aristotel, trecând prin cele trei teorii moderne ale umorului și terminând cu percepția actuală asupra acestui termen. În cursul lunii septembrie 2016, volumul conferinței GIDNI 3, cuprinzând articolul său intitulat  COMEDY AND ITS BEGINNINGS. ARISTOTLE AND THE SUPERIORITY THEORY a fost trimis pentru evaluare în vederea indexarii ISI la Thomson Reuters, volumul conferinței putând fi accesat online la adresa http://www.upm.ro/gidni3/ .
8. În perioada 22-24 Aprilie 2016 drd. Miruna Iacob a participat la conferinţa internaţională THE GENDER CONSTRUCTION OF SOCIETY, organizată de Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”. Evenimentul a avut loc la București cu invitați din capitală, dar și din New York, Viena, Madrid, Paris sau Iași. În cadrul conferinței doctoranda a susținut o lucrare care abordează problema discriminării de gen dintr-o perspectivă feminină integrată într-o societate patriarhală aflată în plin capitalism. Articolul prezentat la conferință, Capitalist Perspectives of Social Control. Gender Issues in Margaret Atwood` s The Edible Woman, surprinde formele de protest împotriva destablizării raporturilor dintre genuri, punctată și de un scurt istoric al semioticii corporale care urmărește schimbările de perspectivă asupra trupului și transformarea treptată a acestuia într-un construct socio-cultural. Volumul va fi publicat la Journal of Research in Gender Studies, de Addleton Academic Publishers (New York). 
9.  De asemenea, drd. Miruna Iacob a participat în perioada 1 Octombrie – 7 Octombrie 2016 la conferinţa internaţională The 6th Conference of International Association for Ethical Literary Criticism (IAELC) - Ethical Literary Criticism, Comparative Literature, and World Literature, organizată de Universitatea din Tartu,  Estonia. Lucrarea sa, Humor as a Survival Technique During Communism in Romania, s-a concentrat asupra conceptului de umor în literatura postmodernă a anilor `80 și asupra caracterului său subversiv în contextul României totalitare, cu trimitere directă la opera autorului Ioan Groșan. Astfel, studiul explorează natura subversivă a umorului în opera scriitorului ales pentru studiul de caz și a felului în care acesta traduce –  prin însăși natura sa incongruentă potrivit istoricului acestei noțiuni – o criză  socio-politică generată de răsturnarea valorilor. Articolul va fi publicat în revista Interlitteraria, în decursul anului 2017 sau 2018. 
10. În perioada 20-21 octombrie 2016, drd. Miruna Iacob a participat la Conferința internațională Comunication, Context, Interdisciplinarity, ediția a patra (CCI - 4) organizată de Institutul de Studii Multiculturale Alpha, în parteneriat cu Universitatea "Petru Maior" din Tîrgu Mureș și Institutul de cercetări socio-umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române. Lucrarea prezentată, From Disbelief to Relief. Humor from Aristotle to Freud, continuă istoria conceptului de umor și consolidează noțiunea printr-un aport de informații din sfera psihanalizei, confirmând pe această cale complexitatea umorului prin prisma multiplicării funcțiilor și mecanismelor sale. Articolul este centrat pe umorul privit din perspectiva teoriei eliberării asociate cu Sigmund Freud – un punct de reper în reevaluarea teoretică a umorului, întrucât suprinde trecerea de la teoria superiorității bazate pe termenul din limba germană: schadenfreude, adică plăcerea prilejuită de nefericirea altuia, la un demers centrat pe relația dintre individ și umor care marșează pe introspecție și interioritate. Volumul conferinței CCI 4, în care va apărea studiul Mirunei Iacob va fi trimis pentru indexare ISI - Web of Knowledge. 
11. Drd. Camelia Teodora Bunea a participat la cea de-a treia ediție a Conferinței Internaționale Globalization Intercultural Dialogue and National Identity (GIDNI) care s-a desfășurat la Târgu Mureș în perioada 19-20 mai 2016 cu lucrarea The Illusion of High-Culture: The Disappearence Of Love  from the Vocabulary: Henry Miller, Bret Easton Ellis and Michel Houellebecq încearcă să urmărească printr-un demers diacronic dinamica oscilantă a iubirii reflectată în discursul literar occidental cu scopul de a pune în oglindă traseul semantic românesc al termenului cu schimbările care au loc în afara granițelor și care ar fi putut de altfel influența după anii ’90 și  accepțiunea românească a conceptului. Lucrarea punctează totodată și importanța unei analize care să includă și operele receptate inițial ca fiind marginale, dar care (poate) au avut un impact major în schimbarea percepției asupra unui anumit fenomen - în cazul de față asupra discursului sexualității.  
12. Tot în anul 2016, drd. Camelia Teodora Bunea a mai participat și la cea de-a șasea ediție a Conferinței Internaționale Ethical Literary Criticism, Comparative Literature, and World Literature desfășurată în perioada 1-7 octombrie din Tartu, Estonia cu tema Censorship, Shame and Pornography in East-European (Post-World War II) Literature. Lucrarea a abordat dinamica a trei concepte interconectate - cenzura, pudoarea și pornografia - pornind de la modelul comparatist de analiză a lui Reinhart Koselleck. Astfel, lăsând în urmă perspectiva evenimențială a istoricilor, drd. Camelua Bunea a mizat mai degrabă pe puterea creatoare a limbajului urmărind îndeaproape dinamica achizițiilor semantice din sfera conceptelelor amintite mai sus.
13. Drd. Daniel Voicu a avut o participare la conferința internațională Globalization, Intercultural Dialogue and National Indentity , ediția III, 19-20 mai 2016, Tg. Mureș, cu lucrarea ,,Literatura și prejudecățile etnice”. În studiul său, Daniel Voicu susține faptul că cercetarea literaturii române s-a realizat de-a lungul timpului prin prisma unor  perspective și ipostaze diferite și inovatoare ce au permis trecerea de la impunerea unui canon literar la rediscutarea sa. În acest context, poate fi alăturată și ideea de omogenitate etnică care a condus la apariția de diferențe culturale în spațiul român. Scriitorul evreu este unul dintre cele mai bune exemple, având în vedere că opera sa a fost de cele mai multe ori tratată cu o prejudecată etnică. Astfel, fractura, discrepanțele care apar în discursurile pe tema raportului național-minoritate, în ceea ce îi privește pe scriitorii evrei români survine ca efect al unei conservări durabile a unor mituri, clișee și stereotipuri despre această etnie minoritară. Lucrarea lui Daniel Voicu și-a dorit să analizeze și să evidențieze câteva dintre aceste practici și mecanisme ce au condus la construirea unei imagini artificiale a evreilor, delimitând acest microgrup social de sentimentul latent ce a fost perpetuat vreme de multe secole, acela al antisemitismului.
14. O altă participare a drd. Daniel Voicu a fost la conferința internațională Communication, Context, Interdisciplinarity, ediția IV, 20-21 octombrie 2016, Tg. Mureș, cu lucrarea ,,Benjamin Fondane și reprezentările sinelui în poezia avangardistă”. În acest studiul doctorandul a propus un studiu de caz asupra scriitorului Benjamin Fondane. Opera și biografia poetului avangardist Benjamin Fundoianu reprezintă un teritoriu fertil pentru observarea și cercetarea modului în care subiectul intră în individuație. Poezia lui Fundoianu constituie o premisă în lansarea ipotezei conform căreia, poezia conține o individualitate indefinibilă, însă în mod categoric sesizabilă. Există o legătură subtilă între poezie și sine, ceea ce denotă că nu există o separație netă între eul biografic și eul artistic. Studiul urmărește să surprindă evidențierea raporturilor pe care sinele le stabilește cu poezia, prin faptul că subiectul modern  ,,vorbește” despre reprezentările sinelui, ca mărci identitare. Atenția tânărului cercetător doctorand s-a îndreptat și asupra  modului în care subiectul se proiectează în opera lui Fundoianu, generând astfel imagini, reprezentări ale sale în operă. Proiecția subiectului în operă nu se realizează doar într-o manieră directă, ci și voalat, prin furnizarea de anumite simboluri, stereotipuri sau elemente specifice care să facă trimitere la acesta. Astfel, reprezentările sinelui în poezia lui Benjamin Fundoianu scot la iveală istoria unui subiect modern marcat de criza lumii secolului XX.

Articole publicate în baze ISI:

prof. univ. dr. Rodica Ilie a publicat, in Transylvanian Review, 1/2016, recenzia științifică la volumul comparatist despre Bilingvismul creator. Studii de literatura comparată despre scriitorii de expresie română și franceză  semnat de  Dumitru Chioaru, pp155-156 

http://www.centruldestudiitransilvane.ro/Document_Files/Review%202015%20-%202035/00000733/n98sq_TransylvanianReviewXXVNo1.pdf

De asemenea, prof. univ. dr. Rodica Ilie a trimis spre publicare la Transylvanian Review o altă recenzie la un studiu comparativ de istoria ideilor semnat de Ovidiu Moceanu: Tratatul despre vis.

Articole în baze de date internaționale:

prof. univ. dr. Rodica Ilie a publicat anul acesta în BUT, alaturi de A. Ivan  „The Memory of Symbolic Indeterminations”, Bulletin of The Transilvania University of Brasov, Series IV  -  Philology and Cultural Studies VOL. 9 (58) No.1 – 2016, ISSN 2066-768X (Print), ISSN 2066-7698, p57 http://www.diacronia.ro/en/indexing/details/A24813

drd. Camelia Teodora Bunea a publicat în urma participării la Conferința Internațională Globalization Intercultural Dialogue and National Identity (GIDNI) articolul cu titlul The Illusion of High-Culture: The Disappearence Of Love  from the Vocabulary: Henry Miller, Bret Easton Ellis and Michel Houellebecq în volumul conferinței Globalization and National Identity.Studies on the Strategies of Intercultural Dialogue, editura Arhipelag XXI, 2016, pp.     978-988. 

(http://www.upm.ro/gidni3/GIDNI-03/GIDNI%2003%20-%20Literature.pdf)

Asist. dr. Dan Botezatu a realizat studiul „Concepte ale gândirii moderne II. Crăciun, Wittgenstein și posibilitatea unui limbaj privat”, trimis la revista Transilvania Sibiu, în numărul 11, (în curs de apariție), din noiembrie 2016.

drd. Camellia Bunea a elaborate studiul „Gheorghe Crãciun şi proza experimentului negativ controlat. În căutarea virtuţii”, trimis la revista Transilvania Sibiu inclus în numărul 11, (în curs de apariție), din noiembrie 2016.

În urma participării la conferința din Tartu, Estonia, Cameliei Bunea îi va apărea articolul cu titlul Censorship, Shame and Pornography in East-European (Post-World War II) Literature în revista InterLiteraria în ianuarie 2017. (are acceptul de publicare)

Rezultatele cercetării doctorandei Miruna Iacob sunt prezente în volumele conferințelor la care a participat. Astfel, în ceea ce privește conferința The International Scientific Conference Globalization Intercultural Dialogue and National Identity organizată de ALPHA Institute for Multicultural Studies, Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş în perioada 18-19 mai 2016, articolul prezentat acolo Comedy and its beginnings. Aristotle and the superiority theory va fi trimis pentru evaluare in vederea indexarii ISI la Thomson Reuters, volumul conferinței în care a apărut studiul Mirunei Iacob putând fi accesat online la adresa http://www.upm.ro/gidni3/ la paginile 1286-1295.

Articolul cu care drd. Miruna Iacob a participat la conferința internaţională The Gender Construction of Society, organizată de Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” organizată în perioada 22-24 Aprilie 2016, și anume Capitalist Perspectives of Social Control. Gender Issues in Margaret Atwoot s The Edible Woman a fost trimis spre publicare la Journal of Research in Gender Studies, de Addleton Academic Publishers (New York).

Articolul Humor as a Survival Technique During Communism in Romania cu care Miruna Iacob a participat în perioada 1 Octombrie – 7 Octombrie 2016 la conferinţa internaţională The 6th Conference of International Association for Ethical Literary Criticism (IAELC) - Ethical Literary Criticism, Comparative Literature, and World Literature, organizată de Universitatea din Tartu,  Estonia a fost trimis spre publicare în revista Interlitteraria. (în curs de apariție).

Lucrarea cu care Miruna Iacob a participat la From Disbelief to Relief. Humor from Aristotle to Freud, la Conferința internațională Comunication, Context, Interdisciplinarity, ediția a patra (CCI - 4) organizată de Institutul de Studii Multiculturale Alpha, în parteneriat cu Universitatea "Petru Maior" din Tîrgu Mureș și Institutul de cercetări socio-umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, a fost acceptat pentru publicare și va fi trimis pentru indexare ISI - Web of Knowledge.

Ramona Hărșan a publicat lucrarea, Introducing Moral Identity (in)to Literary Metadiscourse:Some Possible Ground Rules and Basic Protocols, prezentată în cadrul conferinței GIDNI 3, apărută în volumul conferinței. Studiu său se referă la introducerea și încadrarea teoretică în instrumentarul critic și istoriografic specific studiilor literare a conceptului de „identitate morală” a personajului. Aparținând deocamdată exclusiv câmpului filosofiei (eticii) și, mai recent, psihologiei persoanei, contribuția are ca scop configurarea teoretică a acestuia pentru aplicarea în studiile literare în scopul reevaluării canonice a unor scriitori sau direcții literare conform unui principiu etic aparte (anume, configurarea morală semnificativă – literar, dar și extra-literar, i.e. politic, social, a personajului). Studiul se află astfel în directă legătură cu ideea relevanței introducerii conceptului de identitate morală în istoria literaturii române și est-europene ca un termen important pentru reevaluarea prozei produse sub presiune politică (în comunism în special, dar nu numai) pe care autoarea a propus-o inițial ca aport personal la proiectul de față.

De asemenea Ramona Hărșan a trimis pentru publicare lucrarea Literary   Deflection   of   Cultural   Stereotypes   as   Deliberate   Decontextualisation:   a   CaseStudy on Alexandru Mușina’s Uptight Vampire in Dracula’s Nephew. Studiul are în centru ideea deconstruirii critice, prin „decontextualizare” (în sens derridean), a stereotipurilor culturale, văzută ca o trăsătură comună a literaturii române produse în special spre sfârșitul anilor 1980 și în anii 1990-2000 de către o parte dintre prozatorii generațiilor '80 și '90 – sau, mai precis, de către o direcție de creație relativ restrânsă care pornește de la Mircea Nedelciu și Alexandru Mușina și se continuă (nu independent de influența acestuia) cu scrierile în proză ale lui Andrei Bodiu sau Caius Dobrescu. Această idee beneficiază în contribuția menționată de o ilustrare practică detaliată pe romanul scriitorului brașovean Alexandru Mușina intitulat Nepotul lui Dracula (2012). În relație cu tematica proiectului, studiul propune, în fond, sesizarea unei trăsături comune specifice unei direcții de creație în proză mai puțin investigată critic și istoriografic (așa-zisa „școală de la Brașov), valorificând (și dorind valorificarea) romanelor în chestiune ca direcție aparte în cadrul istoriei literaturii române. Ambele volume de conferință în care au apărut studiile Ramonei Hărșsn vor fi/sunt propuse pentru indexare ISI Thomson Reuters.

 drd. Daniel Voicu a publicat articolul ,,Literatura și prejudecățile etnice” a fost trimis spre indexare ISI la Thomson Reuters; de asemenea a fost publicat online la adesa  

http://www.upm.ro/gidni3/GIDNI-03/Lit/Lit%2003%20E9.pdf

drd. Daniel Voicu a trimis spre publicare organizatorilor conferinței articolul ,,Benjamin Fondane și reprezentările sinelui în poezia avangardistă” și urmează indexarea ISI la Web of Knowledge.

drd. Daniel Voicu Articol publicat în revista ,,Educația Azi”, nr. X/2016, cu ISSN 2457-8428, indexată în BDI, titlul fiind Tristan Tzara – Esență și Aparență în discursul poetic 

drd.Alexandru Agache a trimis spre publicare articolul cu titlul The Feminist Perspective Upon Incest in the Work of Ian McEwan care va apărea în volumul conferinţei Communication, Context, Interdisciplinarity de la Târgu Mureş.

Pe lângă aceste articole, așa cum am arătat mai înainte, toți membrii echipei proiectului au elaborat studii și sinteze pentru pregătirea publicării în volumul conceptual prevăzut pentru acest an ca obiectiv central, volum coordonat de Rodica Ilie și Dan Botezatu și publicat la Editura Universității Transilvania din Brașov sub titlul Modele, concepte și contexte ale istoriei literaturii române contemporane. Pentru o mai bună diseminare a conferinței de anul viitor  și a rezultatelor obținute până acum în cadrul proiectului, Dan Botezatu, alături de Camelia Bunea, Ramona Hărșan și Rodica Ilie, au reactualizat pagina web a proiectului, elaborând materiale informare și sinteză științifică. 

Articole în reviste culturale și  de specialitate:

Rodica Ilie a publicat studiul ”Dada aesthesis”, in Caietele avangardei, 1/ 2016, ca urmare a participării la Colocviul internațional DADA, Reverberatii in secolul XX, 26-27 febr 2016, la  București, organizat de MNLR de asemenea a continuat să ilustreze rubrica Dicţionarul avangardelor: „Spiritul dada şi autoreferenţialitatea dadaistă. La Centenar DADA”, „Astra”, Supliment. Literatură, arte şi idei, serie noua, nr. 1/2016)

Rodica Ilie „Arta poeziei - arta războiului”, „Astra”, Supliment. Literatură, arte şi idei, serie noua, nr. 1/2016, conică de poezie contemporană, vol semnat de Romulus Bucur.

Rodica Ilie „Gest de normalitate culturală”, „Astra”, Supliment. Literatură, arte şi idei, serie noua, nr. 2/2016, articol despre nevoia antologiilor de poezie contemporană ca instrumente ale normalității în câmpul cultural autohton, (antologiile privind poezia lui Al. Mușina, realizată de Radu Vancu și pentru poezia lui A. Bodiu, realizată de Claudiu Komartin ed. Cartier).

Referate științifice: Toți doctoranzii implicați în proiect au avut oportunitatea ca în stagiile de cercetare și documentare desfășurate în bibliotecile din țară și din străinătate să își elaboreze referatele din planul lor de pregătire individuală. Astfel, au susținut pe parcursul acestui an referate științifice: Miruna Iacob, Camelia Bunea, Alexandru Agache și Daniel Voicu. Spre exemplificare refratul drd. Camelia Bunea privind. Morala pudorii în secolele moderne și postmoderne ( Februarie 2016) urmărește atât descriptiv, cât și analitic, trei abordări filosofice și trei abordări sociologice ale pudorii pornind dinspre sfera culturală înspre cea literară analizând cauzele și efectele dez-erotizarii lumii contemporane din perspectiva lui Allan Bloom: după părerea teoreticianului, discursul contemporan despre sex este unul dezinhibat, dezgheţat, dar mai ales reductiv căci, reuşind într-adevăr să lase în urmă ruşinea puritană, ajunge să pună semnul egal între eros şi instinctualitatea pură, accentuându-i falsul caracter de simplă nevoie şi anulându-i complexitatea. Considerând izolarea – dispariţia profunzimii şi sincerităţii contactului cu o altă fiinţă umană – ca fiind boala cea mai pregnantă a prezentului, Allan Bloom arătă cu dezamăgire şi îngrijorare înspre dispariţia riscului asumat al speranţei încorporate în eros. Astfel, limbajul contemporan reuşeşte să reducă dorinţa şi atracţia faţă de celălalt la o simplă nevoie individuală, la satisfacere privată şi la ideea de siguranţă – ceea ce pentru Bloom reprezintă o degradare clară a sensului iubirii, vechea perspectivă asupra erosului având la bază un limbaj delicat ca parte intrinsecă a unei naturi sacre (a iubirii) ce implică în mod automat faptul că trivializarea însemna implicit înţelegerea (şi raportarea) eronată a conceptului de eros. Acest fenomen al dez-erotizării ce s-a dezvoltat în strânsă legătură cu ceea ce Norman Podhoretz vede ca fiind ipocrizia indivizilor în fața propriilor standarde referitoare la (auto)cenzură, a oferit un culoar singur dezvoltării unei dinamici a conceptului de pornografie. Astfel, lucrarea urmărește traseele semantice a două concepte - pudoarea și pornografia - atât în spațiul european, cât și în spațiul american.

Referatul drd. Camellia Bunea, cu titlul Istorii, filosofii și estetici moderne ale pudorii (Iulie 2016), a beneficiat de o mai bună documentare, realizată în urma achiziției de carte de specialitate din fondurile proiectului. Având în vedere realitatea studiilor și istoriilor despre cenzură din ultimii ani în care convenționalismul abordărilor ce includ subiectul cenzurii se reflectă în concentrarea analizelor la nivelul actelor instituționale de interdicție în detrimentul unei înțelegeri mai sofisticate sau subtile ale cenzurii, cel de-al doilea referat propune o abordare asemănătoare celei pe care Reinhart Koselleck o pune în practică în volumul său Conceptele și istoriile lor. Koselleck nu face altceva decât să (re)analizeze texte importante din punct de vedere socio-cultural și politic pentru a izola în interiorul acestora conceptele esențiale, fundamentale, care înglobează adevărul istoric (subiectiv) al unor experiențe ce s-au modificat în timp după traseul unei dinamici sociale complexe și nu întotdeauna liniare. Având la bază metoda lui Koselleck, lucrarea încearcă să (re)construiască argumente în favoarea existenței unei puteri creatoare a cenzurii, idee considerată mult timp ca fiind contra-intuitivă.

Referatul susținut de drd. Miruna Iacob în anul 2016 în cadrul programului de studii doctorale se numește Contextualizare socio-culturală a literaturii despre comunism în perioada ante şi post decembristă. Punctele nodale ale referatului sunt reprezentare de reliefarea caracterului incongruent al politicii totalitare în României, dar și a moștenirilor vechiului regim actualizate în perioada tranziției, precum și tipurile de umor incongruent prezent în literatura română și modalitățile în care acestea oglindesc realitatea socio-politică a contextului comunist.  De asemenea, și Miruna Iacob a beneficiat de achizițiile noilor cercetări în domeniu, prin completarea fondului de carte al bibliotecii universitare din fondurile de lo-gistică alocate etapei proiectului nostru.

Alexandru Agache a susținut în ferbruarie 2016 un referat cu titlul Pentru o înţelegere mai largă a sociologismului vulgar, o încercare de lărgire a restrânsei sfere semantice a conceptului de sociologism vulgar. Fiind în primul rând asociat cu practicile rudimentare ale criticii din obsedantul deceniu, conceptul este înţeles în afara proteităţii şi incompatibilităţilor semantice care transpar din diversele sale utilizări din spaţiul occidental. Această asimilare reductivă cu ceea ce s-a întâmplat în anii cincizeci a reuşit, din păcate, să discrediteze un întreg spectru de abordări sociologice ale literaturii. Intenţia doctorandului este aceea de a sugera că o îndepărtare de perspectiva dominantă a expulzării in extenso a critcii sociologice în zona criticilor vulgare ar fi mai mult decât benefică pentru cel care studiază literatura. Al doilea referat al lui Al. Agache, susţinut în luna iulie, cu titlul Critica sociologică şi stigmatul inferiorităţii, chestionează însuși statutul sociologiei literare ca sociologie de ramură, prin ideea constituirii sale în urma unui proces mai complex, care are drept tendință principală o deschidere a literarului înspre sociologic și doar într-o mai mică măsură manifestarea unui interes dinspre sociologic înspre literar. În acest sens, doctorandul a constatat că ideea anexării literaturii de către sociologie trebuie abandonată în detrimentul viziunii răsturnate a unei deschideri a frontierelor criticii literare către zonele sociologiei. De asemenea, Al. Agache, a încercat să pună în lumină faptul că, de cele mai multe ori, în discuţiile despre unilateralele exporturi metodologice dinspre ştiinţele sociale către literatură trebuie amintite situaţiile în care literatura generează sau contribuie la configurarea unor teorii din spaţiul sociologiei. 

Daniel Voicu a susținut în cadrul etapei 2016, referatul cu titlul Modernitate și individualism.     Cercetarea sa a avut ca scop o incursiune în istoria teoriilor despre modernitate și a contextului socio-cultural care a condus la apariția noțiunii de individualism. Această retropectivă a fost necesară în vederea determinării factorilor care au condus la nașterea poeziei moderniste, pentru a se putea vedea caracteristicile subiectului modern.  Istoria subiectului ,,vorbeşte” despre reprezentările sinelui, ca mărci identitare, despre modul cum şi de ce subiectul se reprezintă în opere aparţinând literaturii exilului/a insiderilor și nu numai.

Stagiile de documentare și cercetare s-au derulat pe parcursul întregii etape 2016, după cum urmează: Cameila Bunea și Miruna Iacob au beneficiat în periooada 27 sept- 16 octombrie 2016 de un stagiu în străinătate - Estonia și Letonia - unde au aprofundat problematica reală a contextului socio-politic al altor țări care au cunoscut regimuri totalitare: Letonia și Estonia, atât prin participarea la conferința intyernațională Ethical Literary Criticism, Comparative Literature, and World Literature, desfășurată în perioada 1-7 octombrie din Tartu, Estonia, cât și prin studierea bazelor de date ale bibliotecilor universitare. În acest sens a fost consultată în special Biblioteca Universității din Tartu, Estonia.  

Doctorandele au avut o activitate fructuoasă, au reușit să realizeze obiectivele propuse în stagiu și au stabilit importante contacte internaționale făcute în cadrul stagiilor/ conferințelor cu tineri cercetători, precum drd. Inga Sapunjan, Univeritatea din Tartu, Estonia-  inga.sapunjan@ut.ee

drd. Johanna Ross, Univeritatea din Tartu, Estonia (+ redactor revista a Universității  din Tallin, Estonia) - johanna.ross@ut.ee, dar și cu cercetători de renume ai domeniului comparatisticii universale, precum : prof. dr. Dorothy Figueira,   University of Georgia, Statele Unite ale Americii - figueira@uga.edu, prof. dr. Wolfgang G. Muller, Friedrich-Schiller-Universität Jena,  Germania - womu@gmx.de.

Miruna Iacob a profitat de organizarea unei școli de vară internaționale, care a fost axată pe problematica umorului, tema cercetării sale doctorale, participând la International Summer School and Symposium on Humour and Laughter:Theory, Research and Applications, organizată la Brașov, în perioada 4-9 iulie 2016. Școala de vară a avut un caracter interdisciplinar, reunind cercetători din diverse domenii ale căror prelegeri au variat de la lingvistică la psihologie sau medicină. Perioada amplă de desfășurare a activităților acestei școli, precum și programul de discuții libere cu invitații, i-au permis doctorandei acumularea de noi informații privitoare la conceptul de umor și teoria incongruenței dezvoltate de Graeme Ritchie, dar și la rolul său subversiv în statele totalitare, aspect pus în discuție de sociologul britanic Christie Davies. Asist.dr. Dan Botezatu, prof.dr. Rodica Ilie și doctoranzii Daniel Voicu și Alexandru Agache au efectuat stagii de pregătire în biblioteci naționale, la Iași, Bucureşti, Constanța, consultând cărţi şi documente la bibliotecile universitare, la  Biblioteca Academiei Române şi la Biblioteca Naţională.

De asemenea Rodica Ilie,  Ramona Hărșan și Dan Botezatu au efectuat stagii în biblioteci din străinătate, în centre de cercetare sau institute de specialitate, după cum urmează: R Ilie (Universitatea din Viena, Universitatea Carolina din Praga, Universitâ Ca’ Foscari ,Venezia, ICR Veneția), Dan Botezatu (Londra), Ramona Hărșan (Paris). În cadrul stagiului internațional de documentare/cercetare efectuat la Paris, în perioada 21 noiembrie-3 decembrie 2016, Ramona Hărșan a consultat resursele Bibliotecii Naționale a Franței (BNF) cu privire la noțiunea de „identitate morală” (actualizări ale conceptului, redefiniri, aplicații), dar și cu privire la concepte referitoare la trăsături/ dimensiuni/ direcții specifice literaturii de masă (de consum) și/sau la modalitățile specifice de promovare a literaturii în secolul XXI precum conceptul de „comunități culturale mediatice” sau „culturi numerice”, în vederea evaluării aplicabilității acestora la literatura română din stricta contemporaneitate (poezia, în special).  În timpul stagiului internațional, Ramona Hărșan a reactualizat contactul cu prof.univ.dr. Matthieu Letourneux, director de departament la Universitatea Paris Ouest Nanterre (Paris X) și a participat la un seminar intitulat "Fiction, Médias, Croyance" susținut de Françoise Lavocat (Paris III-Sorbonne nouvelle), organizat de Matthieu Letourneux și Anne Besson la Universitatea Paris Ouest Nanterre în 25 noiembrie. De asemenea, a reluat contactul cu Institut National de Langues et Cultures Orientales (INALCO) Paris și conducătorul direcției de studii românești, Prof.univ.dr. Catherine Drurandin. A realizat de asemenea și un contact nou cu scriitorul de origine română Dan Ciupureanu, stabilit actualmente la Paris.

După cum se poate constata, din cele menționate mai sus, activitatea echipei și rezultatele obținute în această etapă demonstrează că toate obiectivele proiectului au fost realizate așa cum ne-am propus.